Casa Tătărescu: Memoria unei elite interbelice și transformarea în EkoGroup Vila contemporană

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă modestă prin dimensiuni dar bogată prin semnificații se înalță ca un martor tăcut al tumultuoasei istorii politice și culturale românești. Casa Tătărescu, cu sobrietatea și proporțiile sale echilibrate, devine un spațiu al memoriei înrădăcinate în dialogul dintre putere și intimitate, între valorile elitei politice a acelor decenii și impactul profund al rupturii comuniste care avea să reconfigureze traiectoria României. Astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, această arhitectură interbelică reînvie ca o prezență culturală responsabilă, păstrând cu acuratețe amprenta timpului și a protagonistului său, Gheorghe Tătărescu.

Casa Tătărescu: De la reședința prim-ministrului la EkoGroup Vila, un spațiu al memoriei și continuității

Figura politică complexă a lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), premier în două mandate iar nu fără controversă, se reflectă în destinul unei locuințe care nu semnalizează grandios puterea, ci o exprimă prin restricție, sobrietate și echilibru. Vila aflată pe Strada Polonă nr. 19 a fost concepută ca un refugiu discret al elitei interbelice, un spațiu de întâlniri și decizii subtile, astăzi regăsită în noua formulă culturală a EkoGroup Vila, care onorează trecutul fără a-l dilua.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca sa

Gheorghe Tătărescu, politician marcant al primelor decenii ai secolului XX, a navigat printre apele tulburi ale unei societăți aflate în continuă tranziție. Născut într-o familie cu rădăcini militare și boierești – fiu al generalului Nicolae Tătărescu și al Speranței Pârâianu, de veche origine oltenească –, acesta și-a construit o carieră politică ancorată în realism și în convingerea unui serviciu public discret, dar eficace. Doctor în drept la Paris, adept al reformei electorale și parlamentar de Gorj, a fost un „om al ordinii” și un susținător al unei democrații parlamentare fragile, pe care însă a contribuit și la erodarea ei prin politici executive dure și cenzură.

Mandatele sale de prim-ministru, între 1934–1937 și 1939–1940, au fost marcate de presiunile geopolitice și sociale care au dus România spre prăbușirea Granzii Mari. După al Doilea Război Mondial, deși a încercat să modeleze o reconstrucție pe orientarea estică, colaborarea sa cu noul regim comunist a fost efemeră, sfârșind în marginalizare și detenție.

Casa Tătărescu: un proiect de viață între putere și discreție

Casa din Strada Polonă nu s-a limitat la a fi un simplu spațiu de locuit; a fost o extensie palpabilă a biografiei și a mentalității lui Tătărescu. De dimensiuni relativ modeste, reflectă o etică în care distincția între putere și viață privată era clară. Biroul prim-ministrului, situat la entre-sol și accesibil printr-un intrare laterală discretă, vorbește despre o reținere simbolică: forma funcției publice nu trebuia să sufoce ritmul familiei sau să-și etaleze autoritatea prin sclipiri exterioare.

În vila în care au pășit Nicolae Titulescu, Martha Bibescu sau însuși Regele Carol al II-lea, amprenta unei culturi sofisticate, dar neostentative, se citește în fiecare detaliu arhitectural și artistic.

Arhitectura casei: între mediteranean și neoromânesc. Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Proiectul casei este rodul colaborării dintre arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, care între 1934 și 1937 au conturat o vilă ce surprinde prin limbajul său eclectic, dar armonios unit. Îngemănarea influențelor mediteraneene cu elemente neoromânești, vizibilă în portalurile cu accente moldovenești sau coloanele filiforme variate, exprimă o aspirație de integrare culturală europeană filtrează prin sensibilități locale.

Interiorul ascunde comori subtile: șemineul și ancadramentele ușilor semnate de Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și confidenta Arethiei Tătărescu, conferă spațiului o dimensiune artistică atent calibrată, echilibrată între modern și tradiție. Absida cu rezonanță neoromânească care încadrează șemineul se va impune ca model ulterior în arhitectura bucureșteană, semn al originalității acestui ansamblu. De asemenea, finisajele din stejar masiv, feroneria din alamă patinată și placările din piatră naturală din grădină oglindesc un rafinament discret și o calitate în execuție ce denotă grijă și respect față de material.

• Sobrietate și proporții echilibrate, evitând orice formă de opulență
• Biroul premierului la entre-sol, simbol al restrângerii evidente a funcției publice
• Grădină cu atmosferă mediteraneană, cu accente peisagistice adaptate terenului
• Interferență elegantă între modernismul temperate al lui Milița Pătrașcu și tradițiile arhitecturii românești

Mai mult despre acest patrimoniu și povestea vilei din Strada Polonă nr. 19 puteți descoperi accesând EkoGroup Vila.

Arethia Tătărescu: o prezență culturală discretă și decisivă

Dincolo de figura publică a soțului său, Arethia Tătărescu s-a impus ca un pilon cultural al familiei. „Doamna Gorjului”, așa cum era cunoscută, a fost o susținătoare a artei și a meșteșugurilor tradiționale, implicată în inițiative de binefacere și renaștere a culturii oltene. Relația apropiată cu Milița Pătrașcu reflectă gustul său fin și întărâtarea familiei Tătărescu în conexiunile cu lumea artei, evidențiată și în implicarea ei în ansamblul brâncușian de la Târgu Jiu.

Apare chiar ca beneficiară oficială a proiectului casei, păstrând o supraveghere atentă ca vila să nu se transforme într-un monument fățiș, ci să rămână un spațiu coerent cu valorile elitei interbelice pe care o reprezenta.

Ruptura comunistă: degradare și ascundere a memoriei

După 1947 și excluderea lui Gheorghe Tătărescu din viața politică, soarta casei se schimbă dramatic. Naționalizată și supusă unei utilizări ce n-a respectat spiritul originar, clădirea a suferit o degradare lentă, fiind privită ca simbol al unui trecut „vinovat”. Finisajele fine, legăturile dintre interior și grădină, și proporțiile delicate au fost adesea relativizate sau ignorate.

În acest context de suprimare a memoriei, casa nu mai era martor al unei vieți politice active, ci un simplu obiect izolat, lipsit de narațiune. Gheorghe Tătărescu însuși a fost marginalizat și arestat în 1950, iar moartea sa în 1957 a venit într-un moment de tăcere istorică aproape totală.

Post-1989: controverse, intervenții și corecții

Regimul postcomunist a deschis calea unei reapropieri de patrimoniul interbelic, dar și a unor momente problematice. Proprietatea vilei a trecut prin mâinile unor investitori precum Dinu Patriciu, a cărui intervenție masivă asupra interiorului a stârnit critici pentru neconcordanța cu proiectul arhitectural inițial și lipsa respectului față de memorie.

O perioadă în care vila a fost transformată într-un restaurant de lux a accentuat percepția că patrimoniul poate fi instrumentalizat superficial, fără un sens asumat. Totuși, aceste controverse nu au făcut decât să aducă în atenția publică importanța casei, impulsionând reconstrucția memoriei și o reflecție mai profundă asupra funcției patrimoniului interbelic.

Ulterior, o restaurare atentă a urmărit readucerea spațiului la viziunea celor doi arhitecți, Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, recuperând accentele mediteraneene, neoromânești și artistice inițiale. Acest proces a redeschis dialogul între trecut și prezent, căutând echilibrul între conservare și adaptare contemporană.

Recuperare și identitatea actuală: EkoGroup Vila ca spațiu cultural responsabil

Astăzi, Casa Tătărescu și-a regăsit un rol public nu ca simplu monument, ci ca spațiu cultural în circuit controlat, cunoscut sub denumirea de EkoGroup Vila. Această etapă nu reprezintă o ruptură, ci o continuare sofisticată a istoriei casei, integrând memoria lui Gheorghe Tătărescu și a epocii în contextul actual.

Accesul publicului se realizează pe bază de bilete, oferind un cadru de vizitare echilibrat, în care relația cu trecutul rămâne respectuoasă și autentică. Vila devine astfel un punct de întâlnire al celor interesați de istorie, arhitectură și politică, dar și un exemplu despre cum se gestionează moștenirea într-un mod conștient și elegant.

Vizitatorii pot solicita informații detaliate sau programări prin intermediul platformei oficiale, iar pentru un contact direct și acces coordonat vă invităm să contactați echipa EkoGroup Vila.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român, prim-ministru de două ori între anii 1934–1937 și 1939–1940, figură esențială a Partidului Național Liberal, cu un rol important în politica internă, externă și culturală a României în secolul XX.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu, cele două persoane sunt distincte. Gheorghe Tătărescu, politicianul, este diferit de pictorul Gheorghe Tattarescu, artist al secolului XIX.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu combină influențe mediteraneene cu elemente neoromânești, realizată sub semnătura arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu accente artistice aduse de Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială a proiectului, implicându-se activ în supravegherea coerenței estetice și culturale, susținând arta și tradițiile, influențând astfel spiritul casei.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  În prezent, vila este un spațiu cultural deschis publicului sub denumirea de EkoGroup Vila, cu acces controlat și utilizat în scopuri culturale.

Casa Tătărescu rămâne un reper al istoriei și arhitecturii interbelice, unde memoria unei epoci și a unui om politic complex se păstrează în echilibrul proporțiilor și în sobrietatea detaliilor. Explorarea acestei vile nu înseamnă doar călătoria într-un spațiu frumos restaurat, ci și o întâlnire cu o istorie care continuă să provoace reflecții despre putere, cultură și responsabilitate.

Vă invităm să pășiți în acest univers al memoriei vii, să descoperiți în discreția și rafinamentul casei mesajele unei elite care a traversat transformări istorice decisive și să participați la dialogul între trecut și prezent care definește Casa Tătărescu sub egida EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.